ANDREEA BODOR - expoziţie de fotografie

„ C O N T R A S T E ”

joi, 26 martie 2009, ora 19.00, Papillon Cafe.

Expoziţie de fotografie a artistei Andreea Bodor, elevă în clasa a 12-a a Liceului de Arte Plastice din Timişoara. Expoziţia este intitulată „Contraste”, iar vernisajul va avea loc joi, 26 martie 2009, ora 19.00, la Papillon Cafe.

În deschidere va rosti câteva cuvinte prof. Eugenia Drăgoi-Banciu.

Expoziţia va sta pe simezele Papillon Cafe în perioada 26 martie – 9 aprilie 2009.

„La expoziţia personală a Andreei Bodor, elevă a Liceului de Arte Plastice Timişoara, din cadrul Papillon Café, cu sprijinul Fundaţiei Rubin, sunt prezentate lucrări de fotografie, expoziţia fiind intitulată: ,,Contraste”. Expoziţia propune 12 lucrări de fotografie, atât alb-negru cât şi color, ilustrând corpul uman, portret în special, în jocuri de lumină şi umbră. Contrastele şi detaliile bine evidenţiate aduc un plus de originalitate lucrărilor, care vor putea fi observate în decursul a 2 săptămâni. Fiind prima expoziţie personală, Andreea speră să atragă atenţia iubitorilor de artă şi nu numai. Vernisajul va avea loc în data de 26 martie la ora 19.00.” (Andreea Bodor)

CARTURESTI (Piata Unirii, str. Mercy nr. 7)

Expozitie de fotografie: ALIN NEAMTU - Sara Andreea (fotoreportaj)

Un eveniment personal, inregistrat cu ajutorul experientei de fotograf de reportaj, o mirare, o privire postmoderna asupra unei minuni repetate de miliarde de ori: nasterea unui copil. Fotoreportajul Sara  Andreea al lui Alin Neamtu, este totodata expozitia de debut a fotografului aradean.

Este vorba despre un eveniment fericit din viata mea si anume nasterea fetitei mele, Sara Andreea. A fost un eveniment unic, pe care l-am inregistrat cu aparatul de fotografiat atat din prisma parintelui, cat si a fotografului, explica el.

Ce simte un fotograf-tata? Sunt foarte rare clipele cu o intensitate sufleteasca asa de mare. Pe de o parte, emotia directa a evenimentului, iar pe de alta parte concentrarea pentru fotografie, incercand sa balansez aceste doua pentru a avea echilibrul necesar trairii acelui moment.

Declansam mecanic, tinand aparatul la nivelul pieptului, intuind incadrarea si momentul. Era ceva, o caldura, o stare pe care o traiam si era atat de intensa, incat sunetul declansatorului se auzea undeva, departe, in surdina. Ce face diferenta, insa, intre o serie de instantanee personale, de familie, si un fotoreportaj ce ar onora orice publicatie de profil?

Precizia privirii, intuitia momentelor relevante si a elementelor vizuale cheie, calitatea fotografierii ca proces si ceva din minunea momentului fac din seria lui Alin Neamtu o demonstratie fotografica ce transcede trairea personala a parintelui. Se trece dincolo de identitatea personajelor. Pumnii stransi de durere ai mamei strang durerea oricarei mame, din orice timp si loc, chipul ei inundat de fericire este strabatut de fericirea oricarei femei care a adus pe lume un copil, iar primul strigat al Sarei este strigatul prim al oricaruia dintre noi.

Alin Neamtu practica fotografia din anul 2005 si este colaborator al revistei Photo Magazine. A castigat numeroase premii, printre care: IPA International Photo Awards, honorable mention (2008), Salonul National de Arta Fotografica de la Craiova, medalia de aur si un premiu II (2007), Salonul National de Arta Fotografica de la Campina, medalia de aur, doua premii II, un premiu III si o mentiune (2007), Salonul National de Fotografie Turistica, doua premii I, un premiu II si o mentiune (2006).

Expozitie deschisa pana in 22 martie 14

MUZEUL DE ARTA (Palatul Baroc; Piata Unirii nr. 1; program de vizitare: zilnic intre orele 10.00-18.00, lunea muzeul fiind inchis)

Expozitie: Martori evrei ai unui secol romanesc.

Fotografii si povesti din interviurile Centropa Muzeul de Arta Timisoara, in colaborare cu organizatia Centropa (The Central Europe Center for Research and Documentation) si Institutul Intercultural Timisoara va invita la vernisajul acestei expozitii, ce are la baza o cercetare inceputa in Romania, la Arad, in anul 1999, de Edward Serotta (fotograf, scriitor si producator de film), directorul Centropa.

Pornind de la filmul documentar, a aparut ideea unui proiect de conservare pe suport digital a amintirilor
si fotografiilor comunitatilor evreiesti din Europa centrala si de est. In cadrul Centropa, organizatie cu
sediul central la Viena si reprezentante in peste 15 tari din Europa, lucreaza aproximativ 100 de istorici,
regizori de film, web designers, jurnalisti, profesori, care, pe parcursul a aproximativ opt ani, au intervievat
peste 1.500 de evrei, culegand date despre cultura si traditiile acestei comunitati, din amintiri si experiente
de viata. Marturiile sunt personale, legate de felul in care au trait si traiesc evreii si nu incearca o prezentare
a evreilor legata strict de perioada Holocaustului.

Toate aceste informatii sunt disponibile pe site-ul www.centropa.org. Expozitia, bazata pe fotografii de familie ale batranilor evrei din Romania, isi propune sa reconstituie viata evreiasca asa cum a fost inainte
de al doilea razboi mondial, in timpul razboiului si dupa acesta pana astazi. Fiecare fotografie este insotita de o scurta poveste, spusa de membrii familiei ramasi in viata sau chiar de cei din imagini. Expozitia are si
un scop didactic, iar organizatorii spera pe viitor, in parteneriat cu Centrul de Studii Ebraice Goldstein
Goren al Universitatii Bucuresti, Asociatia Idee si Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania sa dezvolte aplicatii in muzee, universitati si scoli.

Expozitie deschisa in perioada 6-20 martie

Joi, 26 februarie 2009, ora 19.00

PAPILLON CAFÉ

Fundaţia Rubin şi Papillon Café au deosebita plăcere de a vă invita la vernisajul expoziţiei de fotografie a artistului Lucian Spătariu, intitulată “Femme”. Evenimentul are loc joi, 26 februarie 2009, cu începere de la ora 19.00. Despre această expoziţie ne va vorbi chiar fotograful Lucian Spătariu.

Expoziţia va sta pe simezele Papillon Café în perioada 26 februarie – 12 martie 2009.

“FEMME este în primul rând un exerciţiu de contemplaţie şi de admiraţie a misterului feminin. Apoi mai este o încercare de tipologizare a unor ‘măşti’ şi ipostaze mai mult sau mai puţin standardizate de fenomenul de modelling cu ale sale binecunoscute clişee. În fine, cele 12 lucrări reprezintă poate şi o demascare a unei autenticităţi contrafăcute.” (Lucian Spătariu)

EXPOZIŢIA TABEREI DE PASTEL URBAN

ATELIERUL DE URBANISM AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

JOI, 15 IANUARIE 2009, ORA 17.00

A doua expoziţie cu lucrările realizate în Tabăra de Pastel Urban, ediţia 1, Timişoara. Vernisajul va avea loc joi, 15 ianuarie 2009, ora 17.00, la Atelierul de Urbanism al Municipiului Timişoara (Str. Alba-Iulia, nr 1 ). Lucrările sunt semnate de nume mari de pe scena artistică timişoreană: Costin Brăteanu, Marcel Breilean, Horia Bojin, Suzana Fântânariu, Sorin Nicodim, Constantin Răducan şi Constantin Duma.

Expoziţia va fi deschisă de către criticul de artă Alexandra Titu. În cadrul vernisajului va fi lansat catalogul primei ediţii a Taberei de Pastel Urban, Timişoara. Lucrările vor sta pe simezele Atelierului de Urbanism al Municipiului Timişoara în perioada 15-30 ianuarie 2009.

“Fiecare pastel imortalizează o bucăţică din cetate, o scoate din anonimatul grabei şi, până la urmă, o reinventează. Toate lucrările generează o stare citadină melancolică, poate şi pentru că pastelul se “bazează” pe discreţia culorilor, nu pe forţa lor. Fără să-şi piardă identitatea şi propriul stil, artiştii au reuşit, în expoziţia cu care s-a încheiat tabăra, să propună o hartă – “desenată” altfel decât suntem obişnuiţi – a Timişoarei, chiar o hagiografie a ei.”

Robert Şerban.

Fundaţia Rubin şi Papillon Café au deosebita plăcere de a vă invita la vernisajul expoziţiei personale de grafică/benzi desenate a tânărului Eduard Nichitenco, eveniment ce va avea loc joi, 18 decembrie 2008, cu începere de la ora 19.00.

În deschidere va rosti câteva cuvinte artistul plastic prof. Felicia Selejan. Expoziţia intitulată Straight road va sta pe simezele Papillon Café în perioada 18 decembrie 2008 - 8 ianuarie 2009.

Duminica, 14 decembrie 2008, ora 11 - vernisarea expozitiei de pictura Leon VREME.

Prezinta: criticul de arta Ileana PINTILIE

Cu acest prilej va fi lansat albumul monografic al pictorului Leon Vreme - Itinerarii artistice: de la natura la structuri cromatice abstracte, editat de Fundatia Interart TRIADE, in cadrul programului Maestrii Timisoarei, si va avea loc un recital sustinut de Alexandra Gutu - violoncel, Gabriel T. Popa - vioara, Sorin Dogaru - pian.

Expozitia ramane deschisa in perioada 15 decembrie 2008 - 15 ianuarie 2009, la sediul Fundatiei Interart Triade, din Calea Martirilor nr. 51/45, Timisoara. Program de vizitare: marti-vineri: 18-21, sambata: 10-13, sau prin programare telefonica la numarul 0744 774 724

SEARĂ ORIENTALĂ LA PAPILLON CAFE

vernisaj în aromă de narghilea

M I H A I S P I R I D O N

“CULOARE DIN ALB NEGRU”

e x p o z i ţ i e d e d e s e n

vineri, 21 noiembrie 2008, ora 19.00

Fundaţia Rubin şi Papillon Café au deosebita plăcere de a vă invita la o seară cu totul deosebită, o seară cu specific oriental, unde invitaţii noştrii vor putea savura un vernisaj în aromă de narghilea. Este vorba despre o expoziţie de desene realizate de Mihai Spiridon, sub titlul “Culoare din alb negru”, eveniment ce va avea loc vineri 21 noiembrie 2008, ora 19.00, la Papillon Café.

Fundaţia Rubin vă propune astfel, pentru al doilea an consecutiv, o seară orientală pe acorduri de muzică specifică, arome de narghilea de tot soiul şi multă voie bună!

Expoziţia va sta pe simezele din Papillon Café până în data de 4 decembrie 2008.

Vă aşteptăm cu drag!

Despre expoziţia ce va avea loc vineri, 21 noiembrie 2008 ne spune mai multe Misha (Mihai Spiridon): “expoziţia de la Papillon Cafe de acum un an a reprezentat apa vie peste nişte muguri, ce au stimulat dorinţa de a aduce noi idei pe hârtie… unul dintre aceşti muguri este dat de o lucrare mai veche:” KISSSST!!!” … se numeşte şi este vorba despre a puncta coloristic nişte zone/părţi din desenele executate alb negru, culorile preferate fiind roşu, albastru, verde, galben…

Zonele sau elementele aşezate colorat pe hârtie nu sunt singurele elemente ce au apărut; în afara culorii din alb negru am încercat să aduc vederii şi nişte elemente care nu se văd în pozele cu subiecţii desenelor mele, cu dorinţa de a întregi imaginea desenată, de a îi da viaţă prin fantezie şi ceva culoare…”

Expozitie de fotografie in scop caritabil la Carturesti Mercy

Bogdan Dinca: „City of Child”

Vernisaj: 18 noiembrie 2008, ora 19:00, Carturesti, Mercy 7

Ne e cam dor de copilarie – de nadragi scurti, hlizeala cu gura pana la urechi, bube in genunchi - un cliseu? Defel. Ne dorim din nou, cu sete, zilele teribile ale copilariei si Bogdan Dinca le-a regasit taman in satul din vecini: mahalalele orasului indian Pune.

Expozitia cu titlul „City of Child” cuprinde 14 imagini ce l-au intampinat pe fotograf in suburbiile de langa Pune si in complexul pentru copii orfani sau abandonati „City of Child” („Orasul copilului”) coordonat de un ONG local, Deep Griha.

Timp de doua saptamani, in luna aprilie a acestui an, Bogdan Dinca a lucrat impreuna cu acest ONG in suburbiile orasului, iar weekend-urile si le-a petrecut in „Orasul copilului”, un loc unde traiesc in jur de 50 de copii. Cei mai multi dintre ei isi duceau viata in mahalalele din Pune si abandonasera scoala, inainte sa ajunga in acest complex, unde primesc hrana si au acces la educatie si ingrijire medicala gratuite.

„«City of Child» e un loc extraordinar. Interactiunea cu copiii a fost foarte naturala si fara niciun fel de probleme legate de culturile diferite din care veneam sau de diferenta de varsta”, povesteste Bogdan Dinca. Au mancat impreuna, s-au jucat impreuna, ei l-au invatat cricket si «marbles», el le-a aratat pe laptop pozele si apoi le-a dus printuri. „Una peste alta, locul ala nu iti aduce aminte ca acei copii sunt orfani sau abandonati, e mai degraba plin de viata, de energie si de optimism”, spune fotograful.

La intoarcerea din India, fotojurnalistul a decis sa organizeze o expozitie cu vanzare, in beneficiul unui copil cu autism pe care l-a cunoscut la o actiune caritabila din Bucuresti. Astfel, toate fondurile stranse din vanzarea imaginilor din expozitia „City of Child” vor fi folosite pentru continuarea tratamentului lui Cosmin, baietelul de 4 ani si jumatate bolnav de autism. Oricine va dori sa achizitioneze un print din expozitia „City of Child” va putea sa il contacteze pe Bogdan Dinca la numarul de telefon sau pe adresa de e-mail ce vor insoti fiecare fotografie expusa.

Va asteptam cu drag la Carturesti. Vom zambi impreuna color si curand, curand de tot, datorita voua, si Cosmin va zambi mult mai mult.

Expozitia „City of Child” va fi deschisa la libraria Carturesti Mercy din Timisoara intre 18 noiembrie si 12 decembrie, la Carturesti Verona din Bucuresti intre 24 noiembrie si 10 decembrie, iar la Cluj intre 6 si 27 ianuarie 2009.

Muzica transformata in fotografie… experiment reusit, marca Renée Renard, un artist cu explozie tarzie, dar puternica.

Teodora Enache, omul si vocea care intregesc un jazz de calitate, e samburele de la care a pornit totul. „Lucrarile sunt un ecou la vocea Teodorei Enache, la starea pe care ti-o da cand o asculti cum canta. O voce atat de calda, incat vibreaza… care aduce lumina, acolo unde e intuneric.

Samanta jazzului, vibratia pura, vocea ca o lava care erupe, aripile care duc catre jazz, rodul care e copt”.

Expozitia de fotografie se asaza bine in Carturestiul de pe Mercy 7 incepand cu 27 octombrie si incita la un exercitiu de sinestezie pana in 17 noiembrie. Renée Renard, omul recuperat de arta din medicina si management, dupa un ocol de 24 de ani, la sfarsitul caruia „am simtit ca eram in sfarsit «acasa»”, va fi in zi de luni, 27 octombrie, de la ora 18, in asteptarea privitorilor si … ascultatorilor.

Isi numeste fotografiile sale „de stare” si se explica: „Majoritatea sunt senine, dar cateodata se intampla si sa fie plumburii… totul depinde de starea mea de spirit din momentul respectiv”.

Imagini pe muzica Teodorei Enache e o lucrare de diploma, notata pe linie cu 10, la sfarsitul studiilor de design multimedia din Facultatea de Arte Timisoara, suspectata ca „pictura fotografiata” si pornita de la o prietenie discret prefigurata:

„Pe Teodora Enache o cunosteam doar din cd-uri si din povestirile entuziasmate ale celor care o ascultasera live. I-am trimis un mail, povestindu-i despre mine (asemanator ei, si drumul meu spre arta a cunoscut o deviere – ea spre matematica, eu spre medicina veterinara), si despre dorinta mea de a gasi “culoarea” vocii ei in lucrarea mea de licenta. Mi-a raspuns cu o promptitudine si cu o caldura care m-au bucurat si onorat nespus.

Au urmat indelungi convorbiri telefonice, in care descopeream, pe langa o voce minunata, un om de o caldura, intelepciune, frumusete si bogatie interioara cum rar se mai intalnesc in ziua de astazi”.

Pentru frumusetea povestirii si a intalnirii, merita ca fraza sa nu fie taiata:

„S-o asculti pe Teodora cantand si mai ales sa comunici cu ea este un eveniment si cu siguranta un sentiment deosebit. Si nu trebuie sa fii sinestezic ca sa simti ca muzica si toata fiinta ei vibreaza. Chiar ea spune ca «jazzul e vibratie pura» si eu nu fac altceva decat sa preiau acea vibratie si s-o transpun in imagine.

Fara sa fiu o mare experta in jazz, cred cu tarie ca e genul de muzica pe care il canti si pe care il intelegi doar cand esti marcat, intr-un fel sau altul, de viata si de intamplari. Este probabil motivul pentru care am inceput sa “simt” jazz-ul abia in ultimii ani. Jazz-ul, la randul sau, marcheaza… te atinge cum putine genuri muzicale o pot face.

Vorbind cu Teodora despre muzica si viata ei, am ajuns, in mod firesc, sa povestim si despre mine. Despre cei 7 ani in care am studiat medicina veterinara, pe care ii consideram “ani pierduti”, pentru ca in timpul acela as fi putut “sa fac arta”.

Si atunci Teodora mi-a spus ceva care mi-a schimbat total perceptia despre rostul fiecarui moment si al fiecarui lucru in viata: «…toate pe care le parcurgem ne implinesc prin natura lectiilor primite si ‘sacul’ numai asa se umple… Si de abia cand rodul e copt, atunci poate fi cules… Niciodata mai devreme… Si cine stie prin ce metode se coace in cazul fiecaruia?».

Din acel moment, elementul care apare cel mai des in lucrarea mea este fructul. Si implicit, motivul copacului. Ambele au aparut in mod firesc, ca intr-o reactie sinestezica”, povesteste Renée Renard.

Ii place lumina la apus, la Sasca Montana („e momentul acela din zi care te face sa te simti fericit fara sa ai un motiv anume”) si de cand a inceput sa lucreze la proiectul cu Teodora Enache – rosul, intunericul: „Toate fotografiile sunt facute din toamna pana in primavara, noaptea, pe ploaie.

Noaptea, culorile au alta intensitate, iar ploaia adauga stralucire si vibratie. Rosul e parca mai dens…. Jazzul vibreaza altfel, noaptea… si te face sa rezonezi mai puternic. Foloseam un timp de expunere lung, numaram secundele in gand si-mi dadeam seama ca 13 secunde trec, cateodata, teribil de greu.

Ploua si mi-era tare frig. Dar descopeream deodata forme ascunse, umbre subtile care modificau forma in totalitate. Cu timpul am invatat sa desenez cu lumina, doar miscand aparatul, de parca as scrie la tabla. Am reusit chiar sa „scriu” litere!”. E uimitoare Renée Renard si are atatea de spus. Veniti luni la Carturesti!